joi, 30 octombrie 2014

Alexandros Ignatiadis- interviu The Money Channel: Un sistem de licentiere si listarea la BVB ar putea ajuta firmele de constructii romanesti sa participle la marile licitatii de infrastructura




România ar trebui să construiască 656 kilometri de autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri expres până în anul 2030, potrivit Master Planulului de Transport, prezentat de Ministrul Transporturilor Ioan Rus, la inceputul lunii octombrie.Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu - Braşov (103 km), Ploieşti - Comarnic (49 km), Craiova - Piteşti (115 km), Comarnic - Braşov (54 km), Braşov - Bacău (158 km) şi Gilău - Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,28 miliarde euro. În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro. Documentul mai prevede construcţia a 2.674 km de drumuri transregionale, 293 km de drumuri EuroTrans şi 172 km de variante ocolitoare, totalul fondurilor necesare pentru dezvoltarea sectorului rutier fiind de 26,1 miliarde euro.

Alexandros Ignatiadis, co- fondator si actionar al companiei OCTAGON CONTRACTING & ENGINEERING, a comentat propunerile prezente in Master Plan si a oferit solutii care ar putea ajuta companiile romanesti sa participe la licitatii publice pentru marile proiecte de infrastructura, in cadrul emisiunii “Metropolis”, difuzata la “The Money Channel”.

The Money Channel: Cum vi se pare Master Planul prezentat de Ministrul Transporturilor la inceputul lunii octombrie?

Alexandros Ignatiadis: Ministerul Transporturilor  prezinta periodic un Master Plan pentru transport. Este obligatia noastra fata de Comunitatea Europeana sa facem aceasta raportare, insa semnele de intrebare sunt legate de lipsa de responsabilitate fata de obiectivele din Master Planurile anterioare.  Nu aflam niciodata cate dintre aceste obiective au fost atinse si cine este responsabil pentru rezultatele pozitive sau negative. In sectorul privat, companiile care nu performeaza, platesc prin profituri scazute sau chiar prin pierderi, pentru obiectivele pe care nu le-au atins. In sectorul public nu exista niciun sistem de evaluare si control, care sa-i responsabilizeze pe cei care se afla la guvernare. Fiecare nou guvern transmite mesaje optimiste legate de planurile pentru mandatul respectiv, insa la finalul celor patru ani, rezultatele sunt intotdeauna dezastruoase.

The Money Channel: Ce schimbari ar trebui sa se petreaca pe piata constructiilor pentru ca antreprenorii locali sa aiba acces la marile proiecte de infrastructura rutiera?


Alexandros Ignatiadis:  O problema majora, care impiedica firmele de constructii romanesti, sa participe la licitatii de o asemenea anvergura, este slaba capitalizare. Povara financiara, sub forma garantiilor bancare si a garantiilor de buna executie, coroborata cu intarzierile foarte mari la plati pe care le are statul, care este beneficiarul acestor proiecte, sunt principalele cauze pentru care firmele romanesti nu pot face fata competitiei cu firmele straine. O modalitate de atragere a capitalului ar fi prin intermediul  Bursei de Valori Bucuresti, insa in acest moment nu exista nicio firma de constructii romaneasca, listata la bursa.


Al doilea factor cu influenta negativa este imixiunea politicului in licitatiile publice, care ar putea fi eliminata prin licentierea firmelor de constructii. In urma licentierii, doar firmele care au un anumit nivel de capitalizare si anumite competente, ar avea acces la licitatii. La ora actuala, legislatia romaneasca permite oricarei firme, infiintate de sase luni, cu capital social de 200 de lei si evident fara experienta necesara, sa fie eligibila pentru constructia marilor proiecte de infrastructura. Singura conditie este ca aceste firme sa se asocieze cu alte firme care sa le ofere suport tehnic sau financiar.

Licentierea firmelor de constructii ar stopa fenomenul “firmelor de apartament”, care apar peste noapte, sunt sustinute politic si dispar imediat dupa incheierea mandatului celor care le-au sustinut. Tot licentierea ar putea rezolva problema contestatiilor, care prelungesc de aproape trei ori ciclul de viata al unui proiect.

Stim cu totii ca in cadrul tuturor proiectelor cu finantare europeana, fondurile sunt alocate pentru o anumita perioada, iar daca aceasta perioada este depasita, daca implementarea unui proiect dureaza mai mult decat termenul stabilit initial, fondurile nu mai sunt absorbite. In Romania termenele de executie ale proiectelor de infrastructura sunt prelungite de 3-4 ori din cauza problemelor mentionate, iar la finalul fiecarui an reusim sa ne intrebam intotdeauna acelasi lucru: de ce absorbim un procent atat de mic din fondurile europene alocate?

România avea, la finele anului trecut, 644 km de autostradă, 16.466 km de drumuri naţionale, 35.587 km de drumuri judeţene şi 32.190 de drumuri comunale. Potrivit documentului, în România nu există drumuri expres.

Puteti urmari emisiunea aici: http://www.arhiva.the-money-channel.ro/metropolis-08-10-2014/

OCTAGON CONTRACTING & ENGINEERING


Mai multe informatii puteti gasi AICI.


Telefon: (+4)021.232.39.20