România ar trebui să construiască 656 kilometri de
autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri expres până în anul 2030, potrivit Master Planulului de Transport,
prezentat de Ministrul Transporturilor Ioan Rus, la inceputul lunii octombrie.Proiectele
de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu
- Braşov (103 km), Ploieşti -
Comarnic (49 km), Craiova - Piteşti
(115 km), Comarnic - Braşov (54 km),
Braşov - Bacău (158 km) şi Gilău - Borş (177 km), costul total
estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,28 miliarde euro. În plus, Master
Planul cuprinde construcţia de drumuri
expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste
proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro. Documentul mai prevede
construcţia a 2.674 km de drumuri
transregionale, 293 km de drumuri
EuroTrans şi 172 km de variante ocolitoare, totalul fondurilor necesare
pentru dezvoltarea sectorului rutier
fiind de 26,1 miliarde euro.
Alexandros Ignatiadis,
co- fondator si actionar al companiei OCTAGON
CONTRACTING & ENGINEERING, a comentat propunerile prezente in Master
Plan si a oferit solutii care ar putea ajuta companiile romanesti sa participe
la licitatii publice pentru marile proiecte
de infrastructura, in cadrul emisiunii “Metropolis”,
difuzata la “The Money Channel”.
The Money Channel:
Cum vi se pare Master Planul prezentat de Ministrul Transporturilor la
inceputul lunii octombrie?
Alexandros
Ignatiadis: Ministerul Transporturilor prezinta periodic un Master Plan pentru transport. Este obligatia noastra fata
de Comunitatea Europeana sa facem
aceasta raportare, insa semnele de intrebare sunt legate de lipsa de
responsabilitate fata de obiectivele din Master Planurile anterioare. Nu aflam niciodata cate dintre aceste
obiective au fost atinse si cine este responsabil pentru rezultatele pozitive
sau negative. In sectorul privat, companiile care nu performeaza, platesc prin
profituri scazute sau chiar prin pierderi, pentru obiectivele pe care nu le-au
atins. In sectorul public nu exista niciun sistem de evaluare si control, care
sa-i responsabilizeze pe cei care se afla la guvernare. Fiecare nou guvern
transmite mesaje optimiste legate de planurile pentru mandatul respectiv, insa
la finalul celor patru ani, rezultatele sunt intotdeauna dezastruoase.
The Money Channel:
Ce schimbari ar trebui sa se petreaca pe piata
constructiilor pentru ca antreprenorii locali sa aiba acces la marile proiecte de infrastructura rutiera?
Alexandros
Ignatiadis: O problema majora, care
impiedica firmele de constructii
romanesti, sa participe la licitatii de o asemenea anvergura, este slaba
capitalizare. Povara financiara, sub forma garantiilor bancare si a garantiilor
de buna executie, coroborata cu intarzierile foarte mari la plati pe care le
are statul, care este beneficiarul acestor proiecte, sunt principalele cauze
pentru care firmele romanesti nu pot face fata competitiei cu firmele straine.
O modalitate de atragere a capitalului ar fi prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti, insa in acest
moment nu exista nicio firma de
constructii romaneasca, listata la bursa.
Al doilea factor cu influenta negativa este imixiunea
politicului in licitatiile publice, care ar putea fi eliminata prin licentierea firmelor de constructii. In
urma licentierii, doar firmele care au un anumit nivel de capitalizare si
anumite competente, ar avea acces la licitatii. La ora actuala, legislatia
romaneasca permite oricarei firme, infiintate de sase luni, cu capital social
de 200 de lei si evident fara experienta necesara, sa fie eligibila pentru
constructia marilor proiecte de
infrastructura. Singura conditie este ca aceste firme sa se asocieze cu
alte firme care sa le ofere suport tehnic sau financiar.
Licentierea firmelor
de constructii ar stopa fenomenul “firmelor de apartament”, care apar peste
noapte, sunt sustinute politic si dispar imediat dupa incheierea mandatului
celor care le-au sustinut. Tot licentierea ar putea rezolva problema
contestatiilor, care prelungesc de aproape trei ori ciclul de viata al unui
proiect.
Stim cu totii ca in cadrul tuturor proiectelor cu finantare
europeana, fondurile sunt alocate pentru o anumita perioada, iar daca aceasta
perioada este depasita, daca implementarea unui proiect dureaza mai mult decat
termenul stabilit initial, fondurile nu mai sunt absorbite. In Romania
termenele de executie ale proiectelor de
infrastructura sunt prelungite de 3-4 ori din cauza problemelor mentionate,
iar la finalul fiecarui an reusim sa ne intrebam intotdeauna acelasi lucru: de
ce absorbim un procent atat de mic din fondurile europene alocate?
România avea, la finele anului trecut, 644 km de autostradă, 16.466 km de drumuri naţionale, 35.587 km de
drumuri judeţene şi 32.190 de drumuri comunale. Potrivit documentului, în
România nu există drumuri expres.
Puteti urmari emisiunea aici: 
